Arhivele lunare: Februarie 2012

O posibilitate

Standard

As vrea sa cred in toti si-n toate
Sa dorm in inconstient,
Sa sper in realitate.
Oricum, nu vreau sa cred,
Nu vreau s-accept
C-asa va fi mereu o viata,
Un vis etern.
In care poti sa speri,
Sa iti faci planuri,
Pentru un viitor in care ele
Nu vor fi decat valuri,
Soapte efemere ale firii
Iar tu ramai
o victima si un proiect al amagirii.
Mi-e frica sa mai cred in toti si-n toate,
Mai bine dorm in inconstient,
Decat sa sufar iar
sperand in realitate.

Anunțuri

Viata ca un rol

Standard

O muzica-n surdina
Ecoul a surzit
O floare ofilita
Si o retina..
Mana se misca, dar eu stau
Inima bate,creierul spune „AU”.
Decorul static, cortina in miscare
Actorul joaca, rolul moare.
Lumina de la reflectoare aduna spectatori
Sala-i plina de muste
In cautare de animatori.
Viata nu inseamna sa respiri
Parchetul scartaie si tu te miri..
Punct

Uitarea de maine…

Standard

Viata mi se complica cu fiecare zi ce trece
Atatea alegeri facute
Gandite prea putin la rece.
Ma puneti la colt si stingeti lumina
Uitand ca ma doare un suflet
Si nu doar splina.
O mama visand la fiica ideala
Uitand ca ceea ce ai
Nu poti schimba intr-o seara.
O fiica frustrata de prea multe defecte
Uitand ca timpul zboara
Si le transforma in pete.
O viata in care iubire egal acceptare
Idealul este departe,
Defectele cer o schimbare.
Nu trebuie sa iti doresti un alt rol
Poti ajunge fiica perfecta
Sau te poti prabusi intr-un gol..
Sufletul il simt ca pe o parasire
Uitam cine suntem
Si nu invatam ce-i aia IUBIRE.
Nu vreau sa te fac sa ma regreti
Nu-ti cer imposibilul,
Ci doar sa ma accepti.
O casa, o mama, un suflet, pasare
Cred ca viata pe care-o traiesc
Am inceput-o scaldandu-ma-n soare.
Pacate, greseli, dispretul si ura
Pot face si din cel mai bun ‘embrion’
Un adult prematur,
Pentru totdeauna.

Culori si vise

Standard

Crezand ca putem fi tot ce vrem
Visam culori vii intr-o lume moarta
Ne rupem aripi inainte sa zburam
Topim povesti de zahar in copilaria sparta.

M-ascund adesea-n realitati
Si dorm in vise-nchise
Pictez peretii mintii fara vanitati
Si reaprind cu mii de baterii camere stinse.

C-o usa-nchisa nu se face bezna
Ai ochelari si vezi doar cai,
Conturul unui suflet gol de sentimente
Deschide rani pentru a caror vindecare
Nu ai bani.

Uneori pete…

Standard

Uneori ma-ntreb cum e sa visezi
Alteori ma trezesc in visul de ieri.
Sa fi fost o pata pe un perete
Sau o viata pictata fara defecte?
Camera-i goala, lumina se stinge,
Astept sa se-ntoarca
Cel care o aprinde.
Doar un contur si o poveste pe un perete
Unde e omul din spatele ei
Care sa o regrete?
Nu cred in minciuni si nici in povesti
Care incep cu ‘A FOST ODATA’
Si se termina cand nu mai esti
Nu este usor sa visezi,
Mai greu este sa te trezesti
Intr-o camera goala,
Cu un perete care nu spune povesti.

Oameni si copii

Standard

Va tot miscati in cerc
Ma cheama lumea voastra de mister.
Pete, lumini,
Oameni, masini..
Uman, amorf
Ilar, anost.
Iubim, uitam
Uram, pictam
Ne stergem de culoare fara s-aratam.
Cantam povesti sau recitam cantari
Traim visand sau ne trezim,
Ucidem fluturi inainte sa-i simtim.
Regrete, un contur, pereti manjiti
Cai verzi in colturi, nedescoperiti.
Ma simt copil, traiesc ca un adult
resping povestea de iubire inainte s-o ascult.
Deschid povesti, creez eroi,
traiesc ca un copil si refuz sa ma simt ca voi.
Maturi, frustrati, pierduti, tradati
Cersiti umanitate, dar nu stiti
Ca nu puteti s-o cumparati.
O marfa se expira, o viata se traieste,
Adultul se regreta,
Copilul poate ca imbatraneste.

Vis de copil mare

Standard

Un copil visa candva
O copilarie care sa nu il paraseasca asa.
Un adult crestea si parasea
copilaria ce-l adapostea candva.

Si mult prea repede
Un astazi, maine devenea
Omul nu mai era copil,
Dar nici adult nu se numea.

Visul e mult prea scump
S-uitarea mult prea trista,
Si tot asa treptat, treptat
Adultul cauta un drum spre mainele copilariei
Care nu exista.